
Fotografie: Frank Kidner · CC BY-SA 4.0 · Wikimedia Commons · Înregistrat 1996
Qasr ibn Wardan
Nume local: قصر ابن وردان
Qasr ibn Wardan este un complex bizantin din secolul al 6-lea, alcătuit din palat, biserică și cazarmă, în Deșertul Sirian, la aproximativ 60 km nord-est de Hama. Ruinele se află la vest de un drum, iar la est se găsește un cătun cu același nume, care avea 467 de locuitori la recensământul din 2004. Potrivit Wikipediei în limba engleză, stilul său a fost importat direct din Constantinopol și nu se mai întâlnește nicăieri altundeva în Siria de azi.
Cronologie
- mid-6th c.
- 562–564
- 8 Feb 2018
Galerie
Stare documentată
Starea actuală nu este documentată · din 2018
Vizitare
Cum ajungi aici
Servicii documentate de curse, cazare și transport în Hama:
Servicii medicale în apropiere
Distanța în linie dreaptă față de acest loc. Date: OpenStreetMap, din 2026-10-30. Funcționarea nu este verificată – sună înainte să mergi.
Surse (11)
- Wikipedia (en): Qasr Ibn Wardan rev. 1378970530 · CC BY-SA 4.0 · 2026-10-30
- Wikipedia (ar): قصر ابن وردان rev. 70738788 · CC BY-SA 4.0 · 2026-10-30
- Wikidata · CC0 · 2026-10-30
- Wikipedia (el) · CC BY-SA 4.0 · 2026-10-30
- Wikipedia (es) · CC BY-SA 4.0 · 2026-10-30
- Wikipedia (fa) · CC BY-SA 4.0 · 2026-10-30
- Wikipedia (fr) · CC BY-SA 4.0 · 2026-10-30
- Wikipedia (it) · CC BY-SA 4.0 · 2026-10-30
- Wikipedia (pl) · CC BY-SA 4.0 · 2026-10-30
- Wikipedia (ru) · CC BY-SA 4.0 · 2026-10-30
- OpenStreetMap · ODbL · 2026-10-30
Keine deutsche Wikipedia und kein deutsches Wikidata-Label; der Name wird unübersetzt verwendet. Bauzeit: Mitte 6. Jh. (en) und Inschriften 562–564 (ar) vs. „5. Jahrhundert“ im ar-Einleitungssatz (vermutlich Fehler). Lage: 60 km nordöstlich (en) vs. 60 km östlich (ar) von Hama. Palastform: ar nennt ihn sowohl „kreuzförmig“ als auch quadratisch – nicht übernommen. Der ar-Artikel ist sprachlich teils fehlerhaft (u. a. ein unverständlicher Satz im Architekturabschnitt) und vergleicht den Bau mit dem Azim-Palast; diese Vergleiche wurden nicht übernommen. Ein Verweis auf Kamel Schehade und seine Rolle bei der Restaurierung ist nur ein „Siehe auch“-Eintrag ohne Inhalt; Restaurierungsgeschichte offen. Kriegsschäden nicht dokumentiert. Einzige Fachliteratur: Ross Burns, Monuments of Syria (in en zitiert, nicht eingesehen).